Un Interpol dezinteresat, o Federație Rusă necooperantă, fugari cu infracțiuni grave la activ care o fac pe victimele, solicitând sau primind azil politic. Ce alte impedimente întâmpină Procuratura Anticorupție în reținerea și extrădarea în țară a politicienilor corupți și a fugarilor condamnați

Urmare a unei solicitări formulată de către Podul.md către Procuratura Anticorupție (PA) din cadrul Procuraturii Generale (PG), subdiviziunea responsabilă cu marile cazuri de corupție a relatat pentru Podul.md despre principalele impedimente și dificultăți întâmpinate în reținerea și extrădarea în R.Moldova a politicienilor corupți și a fugarilor condamnați. 

Conform Procuraturii Anticorupție, printre principalele impedimente se numără refuzul Comitetului de fișiere al Interpol de a introduce persoanele căutate în baza de date a Interpol, o Federație Rusă necooperantă care preferă să ofere protecție politică specială și cetățenie rusească unor fugari notorii precum magnatul rusofil Ilan Șor, condamnat în contumacie în dosarul „furtului miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, ori înaintarea unor cereri pentru obținerea de azil politic de către infractori ai spațiului post-sovietic, cum e cazul lui Veaceslav Platon, care se ascunde în Marea Britanie de justiția moldovenească. 

Vă prezentăm, mai jos, răspunsul oferit Podul.md de către Procuratura Anticorupție (PA):

“Principalele dificultăți și impedimente în calea reținerii și extrădării politicienilor corupți și a fugarilor condamnați în Republica Moldova sunt variate și complexe, cum ar fi:

1. Relațiile internaționale și cooperarea judiciară:

– Lipsa acordurilor bilaterale: În absența unor tratate bilaterale de extrădare între Republica Moldova și alte state, reținerea și extrădarea fugarilor devine foarte dificilă.

– Relații diplomatice tensionate: Disputele politice sau diplomatice între țări pot afecta negativ cooperarea în materie de extrădare.

2. Protecția oferită de alte state:

– Azil politic: Unii fugari pot solicita și obține azil politic în alte țări, argumentând că ar fi victime ale persecuției politice în Republica Moldova.

– Refuzul extrădării: Unele state pot refuza extrădarea pe motivul lipsei de încredere în sistemul judiciar al Republicii Moldova sau din cauza temerilor privind tratamente inumane și degradante.

3. Diferențe legislative și judiciare:

– Diferențe în sistemele juridice: Divergențele dintre sistemele de drept din diverse țări pot crea obstacole în recunoașterea și executarea mandatelor de arestare.

– Standardele de drepturile omului: Statele pot refuza extrădarea dacă consideră că persoanele respective nu vor beneficia de un proces echitabil sau că vor fi supuse la tratamente necorespunzător.

Abordarea acestor dificultăți și impedimente necesită o cooperare internațională mai strânsă și eficientă. Astfel, cu referire la cauzele aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție, instituția a întimpinat dificultăți privitor la extrădarea persoanelor care se eschivează de la organul de urmărire penală din diferite motive. 

– Solicitarea cererilor de azil a persoanelor care se eschivează de la organul de urmărire penală, în susținerea cărora au invocat persecutarea politică;

– Refuzul Comitetului de fișiere a Interpol de a fi introduse persoanele în baza de date a Interpol;

– Necooperarea Federației Ruse pentru extrădarea persoanelor (de exemplu, a permis intrarea pe teritoriul său unei persoane căutate internațional fără a o reține, iar ulterior, într-un termen scurt, i-a oferit cetățenie a Federației Ruse (fiind vorba despre Ilan Șor);

De regulă, persoanele care sunt căutate de către organele de drept uzează diferite tactici pentru a se eluda de la căutarea acestora internațională. Una dintre aceste tactici fiind solicitările formulate în alte state pentru obținerea unor statute de refugiat sau azil politic, invocând faptul că ar fi persecutați politic. De asemenea, unele persoane obținând și alte cetățenii pe lingă cea a Republicii Moldova nu pot fi extrădate (România, Federația Rusă). Condițiile de detenție în Republica Moldova la fel sunt un impediment întru extrădarea persoanelor căutate (exemplu ar fi deciziile Marii Britanie).

Republica Moldova este semnatară a Convenției Europene de extrădare din 13 decembrie 1957, prin ratificarea acesteia la 14 mai 1997. La fel, Republica Moldova are semnate cu diferite State tratate bilaterale de asistență juridică în materie penală, care conțin reguli speciale pentru extrădare. Menționăm și faptul, că extrădarea poate fi acordată și pe baza obligațiilor scrise ale statelor în condiții de reciprocitate, adică fără existența unui tratat internațional la bază. Conform art.6 & 1 din Convenția europeană de extrădare încheiată la Paris la 13.12.1957 cetățenii români și moldoveni nu pot fi extrădați.

Totodată, în conformitate cu dispozițiile art.19 1 alin.(1) și (2) din Constituția României și art.18 alin.2 2 din Constituția Republicii Moldova, raportat la art.20 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală republicată, cu modificările și completările ulterioare, cetățenii români pot fi extrădați doar în baza convențiilor internaționale la care România este parte și pe bază de reciprocitate. La moment între relațiile României cu Republica Moldova nu există reciprocitate privind extrădarea propriilor cetățeni”.

Amintim că recent, Procuratura Anticorupție (PA) a declarat că obținerea de către magnatul condamnat Ilan Șor a cetățeniei Federației Ruse NU poate anula sau eschiva tragerea sa la răspundere (detalii AICI). 

(Sursa colaj deschidere: Agora.md)