În pragul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova, politologul Radu Carp - profesor al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București - a ținut să sublinieze faptul că Rusia a dus intenționat, de-a lungul timpului, o politică de sărăcire a celui de-al doilea stat românesc, pentru a-l îndepărta de România și, per ansamblu, de Europa. Rusia a realizat că odată ce se ridică nivelul de trai în Republica Moldova, încep să apară și o serie de aspirații culturale, identitare privitoare la România, a explicat, printre altele, Radu Carp.
Explicațiile au fost oferite de Radu Carp pe parcursul unui interviu acordat pe 18 octombrie pentru televiziunea Trinitas.
Radu Carp: Stalin a decupat partea de sud a Basarabiei cu accesul la mare tocmai pentru a fi sigur că nimeni nu va pune în discuție acest acces. Iată că a fost un pariu perdant la scara istoriei, dar evident că teritoriul aflat în imediata apropiere a fost supus unor mari privațiuni, în sensul că industria a fost dezvoltată în partea transnistreană. În partea românească s-a dezvoltat mai mult agricultura, pentru a lăsa de fapt în sărăcie zona respectivă. Toate produsele erau exportate către Moscova și, pe cale de consecință, Basarabia a sărăcit. Și evident că pe fondul sărăciei, se dezvoltă alte sentimente, sentimentul acesta de dependență față de puterea colonială. Acesta a fost pariul Moscovei, de a sărăci populația, de a face să fie lipsită de acces la cultură, să nu mai existe alfabet latin, ci să existe alfabet chirilic, iar astfel să se producă compromiterea oricărei idei culturale (românești - n.red.) prin sărăcire. Rusia a realizat că odată ce se ridică nivelul de trai, încep să apară și o serie de aspirații culturale, identitare ș.a.m.d. Pentru a da un exemplu, cei care au câștigat acum Premiul Nobel pentru Economie au studiat un oraș care se află la granița dintre Mexic și SUA. În partea mexicană, total subdezvoltată, care trăiește în sărăcie, prind tot felul de narațiuni antiamericane, antioccidentale. Partea de după graniță, aflată în SUA, trăiește în bogăție. "De ce?", spun autorii, fiind același oraș, aceeași populație. Păi diferența e dată de accesul la cultură, la democrație ș.a.m.d. La fel s-a întâmplat în Basarabia. Cei din Basarabia au fost supuși unui bombardament identitar rus, unui bombardament economic și în Transnistria unui bombardament la propriu. Este o minune faptul că Republica Moldova a reușit să supraviețuiască în actuala formulă, faptul că nu s-a dezintegrat, respectiv faptul că, iată, acest sentiment românesc, european a supraviețuit, ba chiar e majoritar în momentul de față. Acesta e un miracol.
Moderator: Unul din pilonii propagandei ruse în ultimii 20 de ani în Republica Moldova a fost pe fondul unui discurs de stânga și anume specularea nostalgiei după stabilitatea din perioada sovietică vizavi de instabilitatea perioadei de tranziție. Cum vedeți acest pilon al propagandei ruse?
Radu Carp: În acest caz este într-adevăr o problemă, pentru că situația economică din Republica Moldova nu a fost niciodată foarte bună după 1990. Republica Moldova a fost sărăcită intenționat. Rusia a vrut ca industria să se concentreze în Transnistria, știind că acolo este o parte mai amplă de populație rusofonă. În schimb, în Republica Moldova nu s-a dorit construcția niciunul combinat, a niciunei fabrici importante, care să producă pentru teritoriul Rusiei. Republica Moldova a fost considerată ca un fel de grânar al Rusiei, respectiv locul de unde pot să vină băuturi precum vinul, coniacul ș.a.m.d. Niciodată nu a existat o politică economică de a ridica cumva această regiune. Pe cale de consecință, în momentul în care are loc despărțirea de Uniunea Sovietică, Republica Moldova se trezește în situația de a vedea că nu poate să producă ceva care să asigure nu numai independența țării, dar și bunăstarea propriilor cetățeni. Politicienii de la putere (de la Chișinău - n.red.) nu au avut acest interes de a spune că poarta de intrare spre Europa e România, că poți face afaceri foarte bune în România, că ai nevoie de investitori români, că ai nevoie de capital românesc. Foarte greu s-a realizat acest lucru. De abia recent băncile cu capital românesc au reușit să fie prezente și în Republica Moldova. A trebuit să treacă foarte mult timp.
Vedeți video:
