R.Moldova urmărește cu atenție încercarea președintelui american Donald Trump de a ajunge la un acord cu Rusia în privința opririi războiului din Ucraina, mai ales că noua politică de la Washington nu pare să avantajeze partidele pro-europene de la Chișinău, în contextul alegerilor parlamentare din septembrie. Ba dimpotrivă, atitudinea publică a grupării MAGA de la Casa Albă ajută mai degrabă opoziția rusofilă din R. Moldova, care își maschează adevărata orientare către Kremlin sub slogane din zona suveranistă și/sau conservatoare.
Cât timp persistă amenințarea militară a Rusiei asupra Kievului, Moldova rămâne în pericol - indiferent că e vorba de un conflict armat major într-o țară vecină sau de tentativele necontenite ale Moscovei de a destabiliza situația din Moldova.
Dacă discuțiile SUA-Rusia se vor împotmoli, probabilitatea e ca Washingtonul să-și piardă interesul în privința Ucrainei și a regiunii ei în general. Caz în care Chișinăul va trebui probabil să continue pe drumul integrării cu UE fără sprijin american - și în pofida unei influențe rusești tot mai mari.
Spre deosebire de fostele republici sovietice din Asia Centrală și Caucazul de Sud, care au avut grijă să nu condamne invazia rusă din Ucraina din 2022, Moldova și-a anunțat prompt sprijinul deplin pentru Kiev și și-a înghețat practic relațiile cu Rusia. La acea dată decizia părea deopotrivă justificată moral și prescientă. Însă astăzi, pe fondul negocierilor SUA-Rusia, ridică o întrebare spinoasă: cum va fi afectată politica externă a Moldovei dacă Rusia va sfârși prin a ajunge partenerul, iar nu adversarul, Americii?, se întreabă într-o analiză publicația „Carnegie Politika”, editată de grupul de reflecție Carnegie Russia Eurasia Center (Berlin), și citată de agenția Rador.
Poziția anti-rusească a Moldovei poate face ca ea să se trezească în colimatorul Moscovei dacă se va ajunge fie și la un armistițiu scurt în Ucraina. E improbabil să presupună și vreo intervenție armată a Rusiei, însă războiul politic și mediatic e posibil.
În plus, Vestul nu se mai află în poziția de a susține Moldova atât de puternic cum a făcut-o în 2022. În februarie-octombrie 2022 SUA i-au acordat Moldovei ajutoare de 250 de milioane de dolari, în principal pentru modernizarea armatei. La finalul lui 2024 Washingtonul anunța că urma să depășească în curând 949 de milioane de dolari, suma totală a ajutoarelor acordate Moldovei după februarie 2022, inclusiv în scop economic și umanitar.
Unul dintre proiectele care trebuia să primească finanțare de la agenția de ajutor extern a SUA, USAID, e construcția unei noi linii electrice între România și Moldova, concepută pentru a-i reduce Chișinăului dependența de electricitatea produsă în Transnistria cu gaze importate din Rusia. Soarta acestui ajutor e neclară în prezent, după ce Trump a redus bugetul agenției. Publicații independente, organizații din sfera drepturilor omului și proiecte ale societății civile din Moldova au fost de asemenea afectate de tăierile de la USAID, lucru care va favoriza Moscova.
Firește că Moldova are un parteneriat strâns și cu UE. Dar nu e clar dacă UE, care deja finanțează Moldova generos, e pregătită să înlocuiască ajutoarele americane pierdute.
Răspunsul Moldovei la politica externă a lui Trump mai e complicat și de dezbinarea politică internă. Calea anevoioasă a pro-europenei Maia Sandu spre victoria din 2024 la alegerile prezidențiale arată că mulți moldoveni nu percep Rusia ca pe un pericol. Din perspectiva lor apelurile la normalizarea relațiilor cu Moscova ale lui Trump sunt mai atrăgătoare decât poziția intransigentă a guvernului moldovean în privința aderării la UE.
Această situație e explicată și de faptul că moldovenii se bucură deja de ani buni de multe dintre avantajele integrării cu UE: călătorie fără viză și liber schimb. În consecință, ei sunt mai degrabă nemulțumiți de eșecurile guvernului în privința soluționării problemelor interne (precum corupția și inflația) decât sunt mulțumiți de progresul procedural al aderării.
În 2024 PIB-ul Moldovei a crescut cu doar 0,1%, iar inflația a atins 7%. Deși statul a reușit să stabilizeze situația la începutul anului, când a fost sistată aprovizionarea cu gaz din Rusia, el nu a găsit încă o soluție permanentă pentru problema energetică.
Toate acestea vor avantaja opoziția la alegerile generale din septembrie. În plus, opoziția se și adaptează la noua realitate. Dacă principalii adversari ai politicienilor pro-UE erau cândva fățiș rusofili, acum ei se prezintă diferit, drept susținători ai suveranității, ai valorilor conservatoare și ai pragmatismului în politica externă. Până și fostul președinte Igor Dodon, care nu și-a ascuns vreodată rusofilia, a optat pentru o astfel de re-etichetare.
Și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, învins la limită de Sandu în turul decisiv din 2024, pledează pentru relații pragmatice cu UE și Rusia. El va participa la alegeri ca membru al coaliției Alternativa (Blocul politic Alternativa), alături de primarul Chișinăului Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu și fostul ideolog al partidului comunist Mark Tkaciuk.
Această coaliție se prezintă drept alternativă deopotrivă la partidul pro-UE de guvernare PAS și la opoziția tradițională rusofilă. Are mult în comun cu retorica acelor conservatori europeni și americani care susțin că relațiile internaționale ar trebui să fie calibrate de interesul național. Ceban a publicat o fotografie simbolică de la o întâlnire din aprilie cu Donald Trump Jr. în România, cu legenda „Make Moldova Great Again”.
PAS nu pare să bage în seamă aceste transformări. Mesajul lui de bază - că doar intrarea în UE îi poate asigura Moldovei o dezvoltare stabilă - a rămas neschimbat din 2021. Partidului îi place să trâmbițeze că i-a obținut Moldovei statut de candidat și a demarat negocierile de accedere în UE. Iar UE a devenit între timp o sursă majoră de finanțare pentru Moldova: Bruxelles-ul a alocat fonduri pentru construcție de drumuri, sănătate, educație și energie - și fiecare vizită a vreunui responsabil UE în țară e însoțită de anunțarea de noi fonduri.
Însă nici pomenile financiare și nici gesturile simbolice din partea UE nu vor fi suficiente pentru a-i asigura PAS victoria în septembrie. Dacă partidul nu se va adapta la noua realitate politică prin restructurarea propriului program politic, el va risca înfrângerea electorală.
De fapt, șansele ca PAS să obțină o majoritate parlamentară absolută și să formeze singur guvernul par tot mai mici. Un guvern de coaliție va duce inevitabil la certuri și compromisuri nesfârșite, care ar întârzia reformele pro-UE și ar putea chiar duce la disiparea interesului UE de a ajuta Moldova să progreseze pe drumul aderării. P
e moment politica externă dusă de Trump a determinat Bruxelles-ul să se concentreze pe securitate și să-și mențină solidaritatea internă. Dar n-ar putea exista acolo prea mult apetit pentru implicarea în dispute interne din Moldova.
Există prin urmare o posibilitate tot mai mare ca problema aderării la UE să alunece înapoi la coada listei de priorități politice ale Moldovei. Fapt care ar lăsa din nou Chișinăul în pericolul de a se împotmoli într-o zonă gri - atât în politica externă cât și cea internă.
