Duminică, 6 iulie, s-au împlinit 76 de ani de la cea de-a doua mare operațiune de deportări staliniste din Basarabia, desfășurată în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. În centrul Chișinăului a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, organizată de Guvern. Totodată, o manifestație de comemorare a avut loc duminică dimineața în fața Monumentului dedicat victimelor deportărilor regimului comunist din fața Gării feroviare din Chișinău. La eveniment au participat președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, alături de supraviețuitori ai deportărilor, membri ai familiilor victimelor, reprezentanți ai autorităților și societății civile.

Maia Sandu a evocat drama a zeci de mii de oameni „ridicați din casele lor și deportați în Siberia doar pentru că își trăiau viața în muncă cinstită și credință, pentru că își păstrau limba și tradițiile”. Șefa statului a subliniat că verticalitatea acestor oameni a fost percepută ca o amenințare de către regimul sovietic, iar pedeapsa aplicată a fost una cumplită – foamete, frig, muncă silnică și exil departe de casă. „Chiar și în acele condiții inumane, cei deportați și-au păstrat valorile și identitatea. Nu au cerut niciodată răzbunare, dar au cerut adevăr. Și este datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a memoriei lor”, a declarat președinta (consultă AICI discursul integral).

Expoziția terorii sovietice, inaugurată în PMAN

Atât Guvernul, cât și președinta Maia Sandu au îndemnat cetățenii să viziteze expoziția-muzeu din Piața Marii Adunări Naționale, dedicată memoriei victimelor deportărilor.

Aflată la a treia ediție consecutivă, expoziția „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași” este deschisă până pe 27 iulie și oferă un spațiu de reculegere și învățare, unde publicul poate înțelege mai bine suferințele prin care au trecut băștinașii.

Între anii 1940 și 1953, regimul sovietic a inițiat o politică de teroare împotriva populației din Basarabia. În doar 13 ani, aproximativ 80.000 de oameni au fost forțați să-și părăsească casele, aceasta fiind o operațiune bine organizată, planificată la nivel central, cu scopul de a elimina elitele culturale, de a înfricoșa populația și de a distruge identitatea națională.

„Nu ne-au doborât. Neamul nostru și-a păstrat rădăcinile, demnitatea și, datorită rezistenței și puterii înaintașilor noștri, noi suntem azi aici și ne facem datoria de a construi o Moldovă în pace și bunăstare. Deportările din Moldova sovietică sunt o rană vie, pe care o poartă mii de familii din Republica Moldova. Este responsabilitatea generației noastre să o studieze, să transmită generațiilor următoare adevărul și să facă tot posibilul ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple”, a spus premierul Dorin Recean la inaugurare.

Cele două vagoane, expuse pentru al treilea an consecutiv, includ expoziții de fotografii, documente, cărți și diverse obiecte ce ilustrează experiența oamenilor deportați. Totodată, până pe data de 27 iulie, în unul din vagoane, vizitatorii pot urmări conținut multimedia. Persoanele care vor vizita expoziția din centrul capitalei, deschisă zilnic, de la 09:00 la 21:00, vor fi însoțite de ghizi.

De asemenea, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

Deportarea în masă din 6-9 iulie 1949 a fost cea mai amplă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Operațiunea a cuprins 11.281 de familii, contingentul strămutaților forțat în vagoane de vite alcătuind 35.796 de persoane, dintre care 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați.