Se va revizui, dar nu se va schimba nimica. Sau mai bine, vorba aia: ca lucrurile să rămână la fel, trebuie ca ele în permanență să se schimbe...
Fațada democrației moldovenești se manifestă în felul următor: nu existau niciun fel de motive instituționale rezonabile pentru demisia guvernului. La urma urmei nici politice: nu e ca și cum guvernul Recean va fi *altceva* decât guvernul Gavriliță, în acest sens nu se schimbă absolut nimic.
Adevăratul motiv al demisiei e cel speculat de public de multa vreme, și anume conflictele acerbe între diversele tabere, grupări de influență care s-au format inevitabil în contextul exercițiului puterii, împărțirii ori eșecului împărțirii ciolanului. Cunoaște mai toată lumea despre ce e vorba, și-au făcut cam toți impresiile.
Dar acest motiv real, tocmai din cauza naturii lui, nu poate fi invocat public de către decidenți. Cum să ieși în conferință de presă să spui că se schimbă guvernul pentru că ”Spînu la infrastructură și energie de fapt se ținea de furat, Litvinenco la justiție aranja concursuri trucate pe la Procuratura Anticorupție, Vasiloi la Vamă nu ține piept contrabandei cu arme și trafic uman, noi știam dar n-am sancționat în niciun fel, și nici nu era să sancționăm în vreun fel guvernul prin forțarea demisiei sale prin metode specifice de presiune, inclusiv prin soli externi, pentru că pe noi nu faptele ne deranjează, ci scurgerea lor publică, pe care n-am putut-o controla, tot din cauza diverselor rivalități dintre noi”.
Nu vreți să discutați idei, o să discutați la nesfârșit nume de oameni, care o să se perindă întruna la ”guvernare”, ”guvernări” care tocmai în lipsa unei diversități doctrinare, ori de idei, o să difere din ce în ce mai puțin unele de altele, până când n-o să mai sesizați, dacă n-ați făcut-o deja, absolut nicio diferență între ele. Se va revizui, dar nu se va schimba nimica. Sau mai bine, vorba aia: ca lucrurile să rămână la fel, trebuie ca ele în permanență să se schimbe...
