Corupția în sistemul judiciar din R. Moldova și în structurile statului continuă să fie o problemă semnificativă în 2022. Potrivit Deschide.md, la această concluzie s-a ajuns în raportul anual privind drepturile omului publicat pe 22 martie de către Departamentul de Stat al SUA.
Potrivit autorilor raportului, investigarea actelor de corupție comise de oficiali a fost lentă și împovărătoare. În 2022, mai mulți foști demnitari, inclusiv fostul președinte Igor Dodon, ex-deputatul Vladimir Andronachi, deputatul Partidului Șor Marina Tauber și fostul director al Căilor Ferate din Moldova, Anatolie Topală, au fost puși sub acuzare și reținuți, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a fost finalizat cu o condamnare în instanță până la sfârșitul anului.
În decursul întregului an trecut, guvernul a solicitat Curții Constituționale să desființeze Partidul Șor, pe motiv că acesta ar fi desfășurat activități presupus ilegale, cum ar fi finanțarea ilegală a campaniilor electorale și susținerea operațiunilor de influență negativă ale guvernului rus în Republica Moldova. Cu toate acestea, societatea civilă a ridicat întrebări cu privire la faptul că dovezile aduse în cazul finanțării ilegale nu ar fi suficiente pentru a justifica interzicerea partidului.
Raportul menționează și protestele desfășurate de Partidul Șor în centrul Chișinăului, în toamna anului trecut, precum și confruntările care au avut loc între manifestanți și poliție atunci când forțele de ordine au demontat corturile, invocând motivul că acestea întrerup traficul rutier și că nu exista permisiunea legală de a le instala. Deși poliția a identificat încălcări la protestele împotriva guvernului, autoritățile au permis continuarea manifestațiilor.
Potrivit raportului, s-au înregistrat progrese în investigațiile privind îmbogățirile ilicite, datorită cooperării eficiente cu autoritățile din alte jurisdicții. Acest lucru a dus la confiscarea bunurilor oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc și a altor foști lideri politici importanți. În plus, Procuratura a redeschis sau a continuat mai multe dosare penale pe parcursul anului în privința îmbogățirii ilicite a foștilor lideri politici.
Însă, același raport dezvăluie că majoritatea închisorilor și centrelor de detenție au condiții dure din cauza supraaglomerării, lipsei de intimitate, accesului limitat la aer liber și absenței facilităților pentru persoanele cu dizabilități. Raportul menționează starea deplorabilă a Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, care nu îndeplinește nici măcar standardele minime pentru a preveni și combate tortura sau tratamentele inumane și degradante.
Potrivit raportului, libertatea presei nu ar fi fost întotdeauna respectată de către autorități, ceea ce a dus la hărțuirea, intimidarea și procesarea frecventă a unor jurnaliști. Din cauza relațiilor politice sau financiare ale unor sponsori sau proprietari ai instituțiilor lor de presă, mulți jurnaliști practică autocenzura pentru a evita conflictele.
Cu toate că autoritățile au făcut unele schimbări legate de datele cu caracter personal și au permis accesul gratuit la bazele de date ale Agenției Servicii Publice, jurnaliștii de investigație au întâmpinat încă restricții și au fost nevoiți să plătească pentru unele informații.
De asemenea, raportul a menționat că, după începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, autoritățile din Chișinău au blocat mai multe site-uri de știri care au incitat la ură și război, iar presa a fost sfătuită să se abțină de la distribuirea de știri false și părtinitoare despre conflictul din Ucraina.
Raportul semnalează continuarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în regiunea separatistă transnistreană a R. Moldova, unde cazuri credibile de răpire, tortură și tratamente inumane sau degradante continuă să fie raportate. Condițiile din închisorile din această zonă pun în pericol viața deținuților, conform raportului.
De asemenea, se menționează că libertatea de exprimare și mass-media sunt grav restricționate în regiune, inclusiv pe internet, iar calomnia este pedepsită cu închisoarea.
În cursul anului, autoritățile din Republica Moldova s-au angajat să impună sancțiuni mai severe împotriva violenței asupra femeilor și să aloce resurse pentru centre de criză pentru victimele violenței, conform raportului. Cu toate acestea, violența sexuală, inclusiv violul, a continuat să fie o problemă semnificativă în țară. De asemenea, s-au raportat cazuri de hărțuire verbală și discriminare împotriva persoanelor LGBTQI+ de către unii oficiali publici și lideri religioși, cu toate că comunitatea a remarcat o îmbunătățire a respectării drepturilor sale pe parcursul anului trecut.
