După ce mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova și-au manifestat indignarea, postând imagini și clipuri video pe rețelele de socializare cu numeroasele produse alimentare de proveniență rusească de pe rafturile magazinelor basarabene, Podul.md a solicitat Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să explice situația: de ce pe rafturile magazinelor noastre se găsesc, în continuare, într-un număr foarte mare, produse alimentare din Federația Rusă? Acestea prejudiciază produsele basarabenești și românești în genere, totodată aducând bani la bugetul Rusiei genocidare și în buzunarele unor afaceriști ruși. 

Basarabenii sunt revoltați, pe bună dreptate, că Rusia, care poartă un război de ocupație în țara vecină, Ucraina, unde săvârșește genocid în văzul întregii planete, își exportă bine-mersi produsele în Basarabia, dar și în multe state europene, deși Rusiei i s-au aplicat și i se aplică sancțiuni internaționale. 

Deși vorbim despre un război rusesc la scară largă, desfășurat în apropierea granițelor noastre, și care, în cazul unor evoluții nefaste, ar amenința să înghită Republica Moldova, noi importăm din Rusia NU nu doar  produse alimentare, ci și alte tipuri de mărfuri pe care le-am putea obține, de o manieră rentabilă, din România sau din alte părți – detalii AICI. 

Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, agenții economici (mediul privat) și piața internațională sunt factorii care dictează regulile în privința cererii și ofertei, iar statul nu poate interveni pentru a impune restricții și înăspriri (această poziție NU explică însă de ce statul moldovenist privilegiază o serie de agenți comerciali ruși): 

,,În conformitate cu art. 3 și art. 4 din Legea vânzării de mărfuri nr. 134/1994, contractele se încheie pe baza liberului consimțământ al părților, la fel subiecții economici pot încheia, nestingherit și în orice condiții contracte care nu afectează egalitatea niciunui participant la circuitul comercial în condițiile legii. În același timp, conform alin. 2 art. 5 din legea menționată, la încheierea de contracte, organele de stat nu au dreptul să facă restricții ilegale sau să înăsprească răspunderea prevăzută de lege”.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării precizează că sancțiunile Uniunii Europene aplicate împotriva Federației Ruse în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei interzic importul anumitor categorii de produse: petroliere, industriale, diamante și chimice, excluzând restricțiile produselor alimentare și agricole, precum și tranzacțiile legate de acestea:

,,Importul produselor de larg consum în Republica Moldova, dar și în țările Uniunii Europene, și prezența acestora pe piață nu implică susținerea politică sau economică a Rusiei, or acest fenomen este rezultatul unor factori comerciali și de piață. În cazul dat, influența majoră asupra asortimentului de produse de consum prezente pe piață este atribuită unor factori care nu sunt, și nu pot fi controlate de autoritățile statului precum: cererea consumatorilor, distribuția globală, diversitatea ofertei, concurența globală etc”.

În același timp, Ministerul precizează faptul că importurile de produse alimentare din Federația Rusă s-au diminuat simțitor în anul 2023 cu 25% comparativ cu anul 2021, constituind 66,3 mil. dolari SUA. Ponderea mărfurilor de origine rusească în importul total de produse alimentare s-a redus de la 10,2% în anul 2021 până la 5,9% în anul 2023. Adițional, luând în considerare sporirea costurilor logistice pentru importul produselor din Federația Rusă, se conturează tendința importatorilor de a explora piețe alternative mai accesibile pentru a înlocui aceste importuri, ceea ce de fapt este evidențiat și de statistica comerțului exterior al Republicii Moldova din ultimul an. 

Conform unei statistici analitice pusă la dispoziția Podul.md de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (foto sus), diminuările importurilor de produse rusești precum cacao și preparate din cacao, preparate alimentare diverse, produse ale industriei morăritului, cafea, ceai, mate, mirodenii, zaharuri și produse zaharoase, preparate din carne, din pește sau din crustacee, preparate pe baza de cereale, produse de patiserie au fost compensate de creșterea valorilor de importuri în primul rând din România și Ucraina, dar și din Polonia, Italia, Letonia, Turcia, Franța sau Germania.