Proiectul legii apărării naționale, pus în dezbatere publică de Ministerul român al Apărării Naționale, introduce în premieră conceptul intervenției României pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, scrie g4media.ro, precizând că legile existente nu prevăd această posibilitate. Potrivit sursei citate, noul instrument este pus la dispoziția președintelui României și apare în contextul în care R. Moldova e vizată de amenințarea hibridă a Rusiei, iar statisticile oficiale arată că peste 600.000 de cetățeni moldoveni au și cetățenia română.
„În mod evident nu este doar decizia României, este convenită cu alte state puternice, cred că în mod special cu SUA”, a comentat analistul politic Ion Tâbârță.
Ce prevede exact proiectul legii apărării naționale:
Articolul 4, alineatul 4:
Preşedintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii.
Mecanismul propus de MApN pune această decizie în atribuțiile președintelui țării, la propunerea prim-ministrului.
Proiectul de lege mai prevede că Parlamentul aprobă angajarea forțelor militare în afara teritoriului României.
Articolul 4, alineatul 3:
„Parlamentul aprobă angajarea unor capabilități militare și nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, la propunerea președintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.
Expert: „Republica Moldova este un punct foarte vulnerabil”
Securitatea regiunii Mării Negre, inclusiv securitatea Republicii Moldova, este discutată și analizată de marile puteri, iar România nu a decis unilateral elaborarea proiectului de lege prin care să poată veni legal în sprijinul cetățenilor români din Republica Moldova, în cazul unei agresiuni militare a Rusiei. Comentariul îi aparține analistul politic Ion Tăbârță, și a fost făcut în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
„În mod evident nu este doar decizia României, este convenită cu alte state puternice, cred că în mod special cu SUA. Este una să fie o declarație a unui președinte și alta să fie un proiect de lege, în baza căruia să acționezi dacă va apărea acest scenariu. România nu putea să meargă unilateral la acest proiect pentru că este un proiect sensibil, care a fost discutat, a fost convenit, deși nimeni nu va declara acest lucru. Cu siguranță când s-a vorbit despre securitatea regiunii Mării Negre, neapărat s-a vorbit despre Republica Moldova, care este un punct foarte vulnerabil. Dacă se întâmplă acum evoluții nedorite pe frontul ucrainean și armata rusă înaintează, statul care poate cădea sub următoare ocupație rusească suntem noi și nu avem cum să ne apărăm. De aceea la nivelul Marilor Puteri se discută și despre Republica Moldova”, a declarat Ion Tăbârță, care este și director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO din Republica Moldova.
Amintim că oficialii moldoveni au avertizat în repetate rânduri că Federația Rusă duce un război hibrid împotriva Republicii Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute, printre altele, de președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
