Reputatul disident anticomunist român și activist civic pentru drepturile omului Gabriel Andreescu comentează pe larg, pentru platforma contributors.ro, contextul puternic perturbator în care se derulează prezentele alegeri parlamentare din R.Moldova, arătând că imixtiunea brutală a Rusiei și sumele uriașe alocate de aceasta pentru influențarea procesului electoral sunt de natură să influențeze grav nu doar corectitudinea și libertatea acestuia, ci chiar esența democrației.
Andreescu consideră că alegerile ar fi trebuit amânate până când s-ar fi putut organiza și derula în condiții optime de echitabilitate, de libertate și de competivitate, opinând că factorii decidenți au fost lipsiți de curajul unei asemenea decizii tranșante preferând să riște enorm decât să fie ținta unor critici virulente (care ar fi putut veni chiar și dinspre lumea liberă având în vedere prezenta administrație de la Casa Albă).
Amintim în acest context, analiza amplă recentă a think tankului american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) care sublinia, zilele trecute, că Kremlinul creează condiții care ar putea conduce la declanșarea unor proteste violente, cu scopul de a o înlătura de la putere pe președinta Maia Sandu după alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie.
Redăm mai jos pasaje din opinia publicată de Gabriel Andreescu pe platforma contributors (integral AICI):
„Oamenii și autoritățile așteaptă să vadă, parcă hipnotizați, dacă fraudarea alegerilor din Republica Moldova atinge proporțiile care ar permite Moscovei aservirea țării. Până unde ajung mijloacele Rusiei s-a verificat în 2024, când în Republica Moldova au avut loc alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană. Regimul lui Putin a investit atunci aproximativ 55 de milioane de dolari pentru a influența votul. A apelat la finanțări ilegale, la campanii de dezinformare, a ajutat candidații pro-ruși, a radicalizat înfruntarea politică în orașe precum Bălți și Orhei, cu rol cheie pentru rezultatul scrutinului.
Planurile GRU de corupere a alegerilor parlmentare din 28 septembrie a.c. au fost aduse la lumina zilei de ceva timp: recrutarea de moldoveni în străinătate pentru a vota, pregăti și organiza proteste violente, dezinformarea agresivă pe rețelele de socializare, lansarea de materiale compromițătoare asupra funcționarilor publici implicați în procesul electoral[ii]. În ultimele săptămâni a fost documentată punerea în practică a tuturor acestor tactici. Ce poate fi mai spectaculos doveditor de cât faptul că tineri între 19 și 40 de ani au fost duși la antrenamente în Serbia unde au fost antrenați să utilizeze arme de foc, să rupă cordonul poliției și să provoace violențe în masă. Totul s-a desfășurat sub coordonarea unor ofițeri din serviciile speciale rusești. (....)
În Republica Moldova, alegerile nu sunt, în mod evident, nici echitabile, nici libere și nu asigură competivitatea în procesul electoral. De ce sunt ele ținute de vreme ce alegerile nu reprezintă un scop în sine, ci au un rost doar ca parte a construcției democratice?
În acest moment acțiunea maligna a Rusiei are loc în văzul autorităților moldovene, a statelor Uniunii Europene și a lumii întregi. Alegerile din Moldova nu se pot desfășura nici liber, nici corect. Lumea liberă, și cea care poate decide, și cea care doar așteaptă tulburată, pare hipnotizată. Asistăm înghețați la un „ritual al alegerilor” care ne hotărăște soarta ca și cum nu am avea altceva de ales. (...)
O nouă ocazie de sabotare a democrației și de subminare a civilizației europene
Iată ce se întâmplă acum în Republica Moldova. Rusia a alocat sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi. Metoda de folosire a lor este stabilită[ix]. Infrastructura critică guvernamentală, incluzând sistemele de trecere a frontierei, de plăți, semnătura digitală și comunicații a fost în anul 2025 supusă la peste o mie de atacuri cibernetice. Au fost create conturi și pagini false, video-uri, scrisori, mesaje pro-ruse. În ultimele două luni înaintea alegerilor au trebuit eliminate de pe Tik Tok peste 100 000 de conturi false și peste 250 000 de conturi spam.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară sub asediul Federației Ruse care pune în aplicare „un plan de ocupație” și pregătește „o lovitură de stat electorală”. Sunt cuvintele premierului moldovean, Dorin Recean care, desigur, promite că încercarea de fraudare se află sub control. Nu este sub control. Ceea ce a autoritățile au adus la suprafață și au dejucat reprezintă doar vârful de aisberg al unei intervenții de proporții copleșitoare. Atacul rusesc poate conta pe schimbarea substanțială a componenței parlamentului de la Chișinău. Nu știm, în acest moment, „cât” și dacă formațiunea Maiei Sandu, Acțiune și Solidaritate, va obține majoritatea. Succesul electoral de acum un an a fost posibil întrucât în acel caz lupta s-a dus pentru depășirea unei linii, a pragului dintre „da” și „nu”. De această dată, democrația moldoveană deja pierde, căci câteva zeci de pro-ruși vor ocupa un loc în parlament deși nu ar fi ajuns acolo fără voința autocratului de la Moscova.
Alegerile sunt indispensabile. Însă au sens numai după ce a fost finalizat procesul de curățire a răului produs sau pe cale să se producă. Alegerile trebuie amânate până când sunt asigurate condițiile de echitabilitate, de libertate și de competivitate a procesului electoral. Să lași să depindă viitorul unei întregi națiuni de planurile unor criminali internaționali nu este nici înțelept, nici responsabil. Este posibil și pentru că în lumea noastră estică oamenilor de stat le lipsește curajul. ”
În ampla sa analiză dedicată alegerilor din R.Moldova și acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei, ISW atrăgea atenția asupra dezinformărilor răspândite de chiar serviciul de informaţii externe al Rusiei (SVR) privind intenția NATO de a invada Moldova.
Potrivit SVR, exerciţiile NATO din România ar fi exersat „în mod repetat” acest scenariu şi că NATO ar putea efectua presupusa invazie după alegerile din 28 septembrie. Potrivit SVR, Bruxelles-ul şi Chişinăul se pregătesc să „falsifice grav” rezultatele alegerilor, forţându-i pe moldovenii „disperaţi” să „iasă în stradă pentru a-şi apăra drepturile”. SVR susţine că Maia Sandu va solicita apoi ca trupele europene să se desfăşoare în Moldova pentru a „forţa moldovenii să accepte dictatura”. În scenariul său, SVR estimează că Bruxelles-ul ar putea introduce trupe în Moldova la câteva săptămâni după alegeri, posibil pe 30 noiembrie, în timpul alegerilor pentru Consiliul Suprem Transnistrean.
SVR prezintă în mod deliberat eronat prezenţa soldaţilor britanici şi francezi în România pentru exerciţii NATO regulate pentru a afirma că NATO se pregăteşte să invadeze Moldova pe 30 noiembrie. Kremlinul încearcă să acuze preventiv autorităţile moldovene pentru măsurile active pe care Rusia însăşi intenţionează să le ia.
SVR a inclus probabil afirmaţii potrivit cărora protestele din Moldova vor avea loc în mod spontan, pentru a ascunde propriile pregătiri ale Rusiei de a declanşa proteste violente.
Serviciile de informaţii ruseşti ar fi instruit moldoveni în Serbia pentru a organiza provocări şi a destabiliza Moldova. Procurorul şef al Parchetului pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cazuri Speciale din Moldova, Victor Furtună, a raportat pe 22 septembrie că un grup format în majoritate din tineri a călătorit în mod sistematic în Serbia pentru a primi instruire de la instructori străini în măsuri de destabilizare şi provocare, inclusiv instruire privind modul de evitare a arestării şi utilizarea armelor de foc.
Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Moldovei, Alexandru Musteaţă, a adăugat că o persoană „care s-a prezentat în numele unui serviciu special rus” a coordonat direct instruirile şi că un ofiţer al Direcţiei Generale a Statului Major General Rus (GRU), care a organizat anterior activităţi subversive în UE, Asia şi Africa, a coordonat „acţiuni de destabilizare în contextul electoral”.
Musteaţă a declarat că autorităţile moldovene suspectează că politicianul moldovean Ilan Şor, cu relaţii la Kremlin, a finanţat operaţiunea cu fonduri din Rusia. Musteaţă a mai declarat că ofiţerul GRU a folosit canalele Telegram conectate la Şor pentru a contacta moldoveni.
Şeful Inspectoratului General de Poliţie din Moldova, Viorel Cernăuţeanu, a adăugat că cetăţeni ruşi au instruit şi unele persoane pe teritoriul Moldovei. Furtună a menţionat că persoanele respective au primit aproximativ 400 de euro pentru participarea lor. Detalii AICI
Concluziile analizei ISW:
Kremlinul elaborează campanii mai sofisticate decât în trecut, utilizând tacticile sale tradiţionale de interferenţă electorală în moduri noi şi complexe. Pregătirile evidente ale Kremlinului pentru a putea reacţiona la o serie de scenarii după votul din 28 septembrie arată cât de adaptabile şi sofisticate sunt eforturile sale de interferenţă electorală în Moldova.
Posibila utilizare de către Rusia a tehnicilor de control reflexiv pentru a-i împinge pe moldoveni să ceară demiterea lui Sandu sugerează, de asemenea, un nou nivel de sofisticare. Rusia învaţă şi aplică în mod constant lecţiile învăţate din fiecare ciclu electoral anterior – nu numai în Moldova, ci şi în alte state.
Kremlinul utilizează informaţiile obţinute din campaniile sale de influenţă şi interferenţă care vizează Ucraina, România şi Georgia pentru a-şi adapta campania la situaţia din Moldova în 2025. Utilizarea de către Rusia a operaţiunilor de informare sau a protestatarilor plătiţi nu este o noutate, dar Kremlinul îşi perfecţionează constant tacticile din manualul său de interferenţă.
Faptul că Rusiei de resurse valoroase eforturilor sale de a interfera în alegerile din Moldova arată că Kremlinul îşi menţine obiectivele strategice pe termen lung în Moldova, chiar şi în contextul continuării războiului Rusiei în Ucraina.
Războiul din Ucraina consumă o parte semnificativă din timpul, resursele şi atenţia Rusiei, dar obiectivele Kremlinului în fostul spaţiu sovietic se extind dincolo de Ucraina. Intensificarea eforturilor de interferenţă ale Rusiei în Moldova în 2025 demonstrează că Putin nu a renunţat la obiectivul său de a-şi restabili influenţa asupra Chişinăului – un obiectiv pe care Rusia îl urmăreşte încă din anii 1990.
Faptul că aceste eforturi continuă în Moldova, în timp ce Rusia duce războiul împotriva Ucrainei, indică importanţa pe care Kremlinul o acordă restabilirii influenţei sale asupra fostelor state sovietice din afara Ucrainei. Kremlinul va încerca să influenţeze viitoarele alegeri din Moldova, indiferent de rezultatele din 28 septembrie – la fel cum victoriile partidelor şi candidaţilor pro-occidentali din Moldova din anii trecuţi nu au oprit Rusia.