Ce rol mai are CSI în economia Republicii Moldova? În ianuarie, Guvernul de la Chișinău a anunțat inițierea procedurilor de retragere din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Imediat au apărut numeroase prognoze privind impactul asupra economiei Republicii Moldova, care, deși în prezent depinde mult mai puțin de piețele statelor membre CSI, rămâne încă, în anumite ramuri, puternic conectată la acestea. În spațiul public s-a creat impresia că Republica Moldova va ieși complet din CSI. În realitate, retragerea vizează doar acordul de fondare din 1991, nu și Acordul de liber schimb din 2011. Acesta din urmă ar urma să rămână în vigoare până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care, fiind o uniune vamală, nu permite menținerea unor acorduri de liber schimb separate ale statelor membre.

Totodată, este important de subliniat că Federația Rusă, liderul de facto al CSI, nu poate fi considerată un partener economic predictibil pentru Republica Moldova. De-a lungul timpului, aceasta a încălcat frecvent prevederile acordurilor comerciale, în special în perioadele în care Republica Moldova își intensifică apropierea de Uniunea Europeană, inclusiv prin impunerea de embargouri. În aceste condiții, Uniunea Europeană se conturează drept principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești, iar consolidarea relațiilor comerciale trebuie orientată prioritar în această direcție, concomitent cu diversificarea exporturilor către alte piețe din afara UE și CSI.

De la piață dominantă la una secundară

Istoric vorbind, piețele CSI au fost, în perioada de după destrămarea URSS, principala piață de desfacere a Republicii Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în anul 1997 exporturile moldovenești pe aceste piețe reprezentau 70% din totalul exporturilor. Un factor important care a determinat scăderea abruptă a exporturilor a fost semnarea Acordului de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană la 27 iunie 2014, precum și faptul că Federația Rusă a utilizat permanent relațiile comerciale ca instrument politic, impunând embargouri asupra produselor moldovenești, ceea ce a amplificat această tendință negativă.

Astfel, dacă în anul 2012 ponderea țărilor CSI reprezenta 43% din comerțul extern al Republicii Moldova, în 2015 el a scăzut la 25%. Ulterior, odată cu consolidarea relațiilor comerciale cu Uniunea Europeană și în contextul războiului din Ucraina, cota CSI s-a redus și mai mult, ajungând în anul 2025 la doar 5,9%, însumând 224,2 miliarde de dolari
 

Sursa: Biroul Național de Statistică

Sectoare dependente de CSI

Deși, în ansamblu, exporturile către statele CSI nu mai dețin o pondere semnificativă în totalul exporturilor Republicii Moldova, anumite ramuri rămân încă puternic dependente de aceste piețe.

În 2025, principalul partener comercial din cadrul CSI continuă să fie Federația Rusă, unde au fost exportate mărfuri moldovenești în valoare de 107 milioane USD, în scădere cu 7,21% față de anul precedent. Principala categorie de produse exportate o reprezintă fructele, în special merele. Deși pomicultorii și-au diversificat în ultimii ani piețele de desfacere, în 2024 Rusia absorbea încă 60,7% din totalul exporturilor de mere moldovenești, comparativ cu 97% în 2021, ceea ce indică o reducere accelerată a dependenței.

Belarus reprezintă a doua destinație din CSI pentru exporturile moldovenești. În 2025, valoarea acestora a fost de 75,8 milioane USD, în scădere cu 3,6% față de anul precedent. Principala categorie de produse exportate rămân băuturile, în special cele spirtoase, în valoare de 35,44 milioane USD. În cadrul acestei categorii, vinurile în vrac (în recipiente mai mari de 10 litri) domină, cu exporturi de 23,34 milioane USD, Belarus deținând o cotă de 48,1% din totalul acestor exporturi ale Republicii Moldova.

A treia destinație ca importanță în cadrul CSI este Kazahstanul. După o creștere în perioada 2022-2023, exporturile au înregistrat o scădere semnificativă în 2024, de aproximativ 55%, ajungând la 18,33 milioane USD. Principala categorie de produse exportate pe această piață o reprezintă produsele farmaceutice, în valoare de 5,29 milioane USD.

Tabelul 1. Principalele categorii de produse exportate către principalele piețe de destinație din CSI în 2024

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Comtrade

Vulnerabilități în structura importurilor

În 2025, importurile din Rusia au înregistrat o creștere cu 5,6 %, fiind în valoare de 220,2 mil. USD. Principala categorie importantă  a constituit îngrășămintele în valoare de 50,78 mil. USD. Practic, Rusia asigurat peste jumătate din totalul îngrășămintelor aduse în Republica Moldova, având o cotă de piață de 56,22%.

Din Belarus, importurile au fost de 50,13 mil. USD în scădere cu 43,17 % comparativ cu anul 2024. Principalul produs importat a fost cartoful, cu o valoare de 14,44 mil. USD, deținând o cotă de 62% din importul total al Republicii Moldova pentru acest produs.

Importurile din Kazahstan au scăzut cu 19,89 % comparativ cu anul precedent, înregistrând o valoare de 17,82 mil. USD. Principala categorie de produse importate a fost șinele din fier sau oțel pentru căi ferate, în valoare de 16,34 mil. USD, fiind mai degrabă o excepție decât ceva constant.

Tabelul 2. Principalele categorii de produse importate din principalele piețe de destinație din CSI în 2024

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Comtrade

Reorientarea exporturilor farmaceutice 

Un sector cu potențial ridicat de dezvoltare în Republica Moldova, care contribuie la creșterea performanței exporturilor prin comercializarea produselor cu valoare adăugată înaltă, este sectorul farmaceutic. În anul 2024, potrivit calculelor realizate în baza datelor UN Comtrade, exporturile totale ale acestui sector au constituit 52,87 mil. USD, înregistrând o creștere de 19,37 % comparativ cu anul precedent.

În 2024, conform aceleiași surse, 46% din totalul exporturilor de produse farmaceutice au fost orientate către statele CSI, în valoare de 24,41 mil. USD. Principalele destinații au fost Federația Rusă, cu 9,02 milioane USD, și Kazahstan, cu 5,29 milioane USD.

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Comtrade

Deși o parte importantă a exporturilor este direcționată către piața CSI, acest aspect nu trebuie interpretat drept o vulnerabilitate structurală. Datele indică, dimpotrivă, o capacitate ridicată de adaptare a sectorului, în condițiile în care producătorii autohtoni exportă deja în peste 30 de state. Totodată, majoritatea companiilor sunt autorizate de agenții ale medicamentului din multiple jurisdicții, iar trei dintre acestea dețin certificare GMP la nivel european.

În plus, sectorul farmaceutic autohton are în pregătire investiții de peste 40 de milioane de euro, susținute de perspectiva extinderii exporturilor. În acest context, reorientarea treptată către noi piețe reprezintă un proces strategic firesc și necesar. Respectarea standardelor înalte de calitate oferă producătorilor locali un avantaj competitiv relevant și creează premise solide pentru consolidarea poziției pe piețele internaționale.

Concluzii

Analiza datelor disponibile pentru anul 2024 relevă faptul că, deși, per ansamblu, Comunitatea Statelor Independente nu mai deține o pondere importantă în exporturile totale ale Republicii Moldova, în anumite sectoare continuă să existe vulnerabilități și dependențe punctuale față de aceste piețe. Totuși, aceste date nu trebuie interpretate în sensul că CSI rămâne un pilon esențial al economiei sau că ar reprezenta o soluție de salvare pentru anumite ramuri. Dimpotrivă, se observă deja un proces clar de reorientare treptată a exporturilor către piețe mai stabile, mai sigure și mai predictibile.

În același timp, trebuie spus clar că Republica Moldova nu a ieșit încă din CSI. Deși Guvernul a anunțat această decizie la nivel politic, retragerea nu este finalizată, iar statul rămâne în continuare, din punct de vedere juridic, parte a acestei structuri. Cu alte cuvinte, ieșirea din CSI este un proces în desfășurare, nu un fapt deja împlinit, chiar dacă în spațiul public există percepția că aceasta s-a produs.

Conform prevederilor statutare, ieșirea efectivă presupune o perioadă de preaviz, ceea ce înseamnă că Republica Moldova continuă să fie legată de angajamentele asumate anterior. În paralel, există un număr semnificativ de acorduri sectoriale încă în vigoare, care nu pot fi anulate rapid fără a genera efecte negative pentru cetățeni și mediul de afaceri.

În plus, dimensiunea economică complică și mai mult acest proces. Zona de liber schimb din cadrul CSI rămâne, în anumite sectoare, un instrument utilizat de exportatori, iar lipsa unor acorduri bilaterale alternative face ca desprinderea completă să fie dificil de realizat pe termen scurt.

În acest context, Uniunea Europeană, și în special România, rămân principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu care trebuie consolidate în continuare relațiile economice. Totodată, se impune și diversificarea exporturilor către alte piețe din afara UE și CSI, astfel încât producătorii autohtoni să poată dezvolta relații comerciale mai echilibrate, fără riscul unor restricții motivate politic.

Prin urmare, CSI trebuie privită mai degrabă ca o structură în declin, din care Republica Moldova se desprinde treptat, și nu ca un pilon de viitor al economiei.

Silviu Plopa este jurnalist economic la BusinessClass.md și student în anul al II-lea de masterat în Finanțe Publice și Fiscalitate, la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM). Este președinte al Ligii Studenților din Basarabia și expert economic asociat la IDIS „Viitorul”.