În ultimii ani, Chișinăul este plin de entuziasmul unei integrări rapide în Uniunea Europeană, care însă se lovește astăzi de pragmatismul mai multor lideri europeni. Deși Republica Moldova a demonstrat un progres remarcabil, fiind declarată de Comisia Europeană drept statul candidat cu „cele mai importante progrese în ultimul an”, semnalele recente din partea unor state membre precum Olanda, Italia, Germania, Franța și Polonia confirmă o realitate dură și anume că „scurtăturile” diplomatice sunt respinse în favoarea procedurilor standard care vor dura mult mai mult decât este prevăzut.
Încă de la depunerea cererii de aderare în martie 2022 și decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile, Republica Moldova și Ucraina au fost tratate „la pachet”. Cererile de aderare au fost depuse de cele două state aproape simultan, în primele zile ale invaziei rusești în Ucraina. Din acest motiv, Uniunea Europeană continuă să se opună decuplării cererilor de aderare ale celor două state, temându-se că o astfel de separare ar da o lovitură grea Kievului. „Motivul pentru care avem un nou impuls în ceea ce privește extinderea se datorează Ucrainei”, a declarat Marie Bjerre în septembrie 2025, în cadrul unei discuții informale la Copenhaga, axate pe această temă.
În consecință, orice reticență față de Kiev afectează direct Chișinăul. Recent, vicepremierul polonez Radosław Sikorski s-a expus asupra situației: „Comisia Europeană a lansat ideea unei scurtături către aderare. Acest lucru nu se va întâmpla... Ucraina trebuie să îndeplinească toate condițiile, așa cum a trebuit și noi”. Mai mult, opoziția fermă a Ungariei, chiar și a noii conduceri de la care se aștepta o mai mare deschidere față de Ucraina, a paralizat procesul, iar ambasadorii UE au respins deja modelul de „aderare inversă” (aderare întâi, integrare mai târziu), promovat de Comisia Europeană.
În acest context de condiționări stricte, Reunificarea cu România apare, mai presus de toate, ca cea mai scurtă și sigură cale a Moldovei către spațiul european. Deși autoritățile de la Chișinău mențin obiectivul aderării până în 2030, proces care presupune negocierea a 35 de capitole sub spectrul dreptului de veto al oricărui stat membru, Reunirea cu România ar plasa automat Rep.Moldova sub umbrela de prosperitate a UE și de securitate a NATO. Chiar dacă lideri europeni precum Marie Bjerre afirmă că „nu ar fi corect să lăsăm Ucraina singură”, Unirea devine acea soluție ce nu sfidează Ucraina – țară care a accelerat parcursul european al Republicii Moldova – căci prin contopirea cu România, nu am vorbi de aderarea unui stat propriu-zis, ci de lichidarea consecințelor furtului teritorial din 1940 și întoarcerea unui pământ la statul său de drept, ce a îndeplinit deja toate condițiile necesare aderării la structurile Nord-Atlantice.
Elena Costandache este elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Republican „Aristotel” și vicepreședintă a Asociației „Ideea Națională”. E interesată de relații internaționale și lingvistică.
